așa, simplu
știi tu
cum iubești un munte la apus
te-am iubit pe sfert
dimineața la 5
când obișnuiai să îți bei cafeaua
și am uitat
cât de tare te doare
să fii iubită numai în întuneric
ce litere s-or fi pierdut între noi
și ce cuvinte
câtă poezie
vezi că atârnă o pânză de păianjen
în dreptul ochiului
cu care nu m-ai privit
niciodată
iubito.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu